Melosul Bizanţului

October 1, 2011

Muzica bizantină de astăzi este urmaşa cântării care a înflorit în Imperiul Bizantin. O muzică cu o tradiţie scrisă de peste un mileniu, cu rafinate şi complexe compoziţii nu mai prejos de cele ale muzicii apusene. O muzică vie, în care creaţii vechi – transmise aproape neschimbat sau, dimpotrivă, care au suferit în timp numeroase prefaceri – stau alături de altele alcătuite în anii din urmă. Un meşteşug şi o artă, predate din generaţie în generaţie, de la dascăl la ucenic.

În istoria muzicii româneşti, cântarea bizantină a ocupat un loc de frunte. Până în anii 1800, a fost singura muzică din Principate transmisă nu doar prin tradiţia orală, ci şi prin intermediul notaţiei muzicale. Astfel, manuscrisele de muzică bizantină sunt documentele cele mai importante în încercarea de a reconstrui, fragmentar, lumea sonoră a românilor din secolele XV-XVIII.

O revigorare a tradiţiei, slăbite în ultimele două secole, are loc după 1990. În Bucureşti, Iaşi, apoi în alte oraşe şi în mănăstiri, apar focare de dezvoltare a cântării bizantine, tinerii fiind cei dintâi care descoperă frumuseţea acestei arte şi doresc să o împărtăşească. Unul din grupurile cele mai însemnate de astfel de tineri muzicieni este Grupul Nectarie Protopsaltul, care a împlinit anul acesta 10 ani de activitate.

Grupul este preocupat de identificarea partiturilor valoroase şi de redarea lor într-o formă cât mai apropiată de cea originală, ţinând seamă, în egală măsură, de cercetările muzicologice şi liturgice şi de tradiţia orală vie. De asemenea, este interesat de răspândirea acestor cunoştinţe în rândul cântăreţilor, începători sau avansaţi, prin activităţile legate de pregătirea concertelor şi a înregistrărilor şi prin cursurile organizate de către conducătorul grupului, Sabin Preda. Acestora li se alătură iniţierea şi editarea colecţiei “Antologie de cântări psaltice”, în care au apărut, până la această dată, trei volume.

Deschiderea către publicul larg s-a realizat prin susţinerea de concerte de muzică bizantină integrate în evenimente patronate de instituţii de cultură (Institutul Cultural Român, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Naţional Cotroceni, Festivalul Archaeus, Institutul Ecumenic de Muzică Sacră etc.) şi prin înregistrarea şi editarea de discuri, 7 albume fiind lansate până în prezent.

Noutatea proiectului “Arca Bizantină – Dialog intercultural muzical istorie-contemporaneitate“, constă în adresarea către iubitorii de muzică clasică prin organizarea a două seminarii tematice, însoţite de exemplificări practice, susţinute de cercetători şi interpreţi de seamă, cu experienţă atât în zona muzicii bizantine, cât şi a celei apusene. Principiile şi exemplele dezbătute vor fi sintetizate într-un modul interactiv web dezvoltat pe acest site la sectiunea Muzica Bizantina.

Concertul “Melosul Bizanţului”, menit să descopere publicului frumuseţea, ritmul şi bucuria cântării bizantine, va veni în completarea seminariilor şi va trece dincolo de limitele descriptive ale temelor abordate în cadrul acestora.

Invitatul extraordinar al concertului şi al unuia dintre seminarii este Ioannis Arvanitis.

Ioannis Arvanitis (n. 1961) este unul dintre cei mai renumiţi cântăreţi de muzică bizantină şi totodată un specialist în paleografie muzicală, autorul teoriei care permite cea mai plauzibilă reconstrucţie a cântărilor din perioada Imperiului Bizantin. Fizician şi doctor în muzicologie cu o teză privind ritmul muzicii bizantine şi transcrierea vechii notaţii, a predat muzica bizantină şi muzica tradiţională grecească la Universitatea Ionică din Corfu, Conservatorul Philippos Nakas din Pireu, Societatea de Diseminare a Muzicii Naţionale condusă de Simon Karas ş.a.
Ioannis Arvanitis are o îndelungată activitate ca psalt în Atena şi insula Evia. Este dirijorul corului Hagiopolitis, specializat în interpretarea vechii muzici bizantine şi a tradiţiei orale a Muntelui Athos, şi a colaborat cu prestigioase coruri de muzică religioasă medievală, ca transcriitor de cântări, corist ori dirijor: Cappella Romana, Romeiko (SUA), Greek Byzantine Choir (Grecia), Ensemble Organum (Franţa).

Sabin Preda (n. 1976) este lector universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii Bucureşti, doctor al Universităţii Aristotelis din Tesalonic, cercetător în domeniul hermeneuticii biblice şi traducător de poezie veche imnografică.
Psalt din 1998, membru al grupurilor Stavropoleos şi Nectarie Protopsaltul, este conducătorul acestuia din urmă din anul 2008.

Programul Seminariilor “Melosul Bizanțului”

Universitatea Naţională de Muzică, Sala “Dinu Lipatti”, Str. Ştirbei Vodă nr. 33

Luni, 24 octombrie, 17:30

  • O introducere în muzica bizantină – Constantin Secară şi Costin Moisil
  • Metrica imnelor bizantine din perspectivă teologică – Diacon Cornel Coman şi Sabin Preda
  • De la neumă la interpretare sau Despre procesul compoziţional în muzica bizantină – Nicolae Gheorghiţă

 

Miercuri, 2 noiembrie, 17:30

  • Muzica clasică europeană şi cântarea bizantină. O abordare comparativă – Ion Minoiu
  • Ritmul cântărilor bisericeşti în trecut şi acum – Ioannis Arvanitis (Atena)

Concertul “Melosul Bizanţului”

Sala Radio, Studioul “Mihail Jora”, Str. General Berthelot nr. 60-64

Joi, 3 noiembrie, 19:00

Biletele pot fi achiziţionate astfel:

La aceasta adresă, accesând secţiunea “Bilete”, veţi găsi planul Sălii Radio şi cu situaţia actualizată a biletelor disponibile / vândute pe categorii de preţ.

Vă rugăm să atrageţi atenţia celor interesaţi de concert asupra faptului că trebuie să işi procure bilete din vreme, întrucât mulţi au probabil în minte faptul că accesul va fi liber.
Dorim astfel să evităm situaţia în care vor fi neplăcut surprinşi în seara de 3 noiembrie aflând că trebuie să işi cumpere bilet, sau că nu mai sunt bilete.

Programul concertului:

Partea I-a

  1. Exapostilarii la praznicul Sfântului Sava, glas 3, melodie tradiţională, traducere metrică de diacon Constantin Cornel Coman
  2. Cântare responsorială: Cântarea celor trei tineri, glas 1, melodie tradiţională
  3. Cântare antifonică: Treptele antifoanelor Învierii, glas 2, pusă pe note de Grigorie Protopsaltul şi Hurmuz Hartofilax, tălmăcită în româneşte de Macarie Ieromonahul, sec. XIX
  4. Cântare pe opt glasuri: Slava vecerniei la Adormirea Născătoarei de Dumnezeu, de Petru Lambadarie, sec. XVIII, adaptată în româneşte de Dimitrie Suceveanu
  5. Polieleu Robii Domnului, glas 1, după Grigore Simonopetritul, sec. XX
  6. Exapostilarii la praznicul Sfântului Nicolae, glas 2, melodie tradiţională, traducere metrică de diacon Constantin Cornel Coman
  7. Irmos calofonic: Τη εικόνι τη χρυσή (Chipului celui de aur), glas 4, de Petru Berechet, sec. XVII-XVIII. Cratimă, glas 4, de Ioan Protopsaltul, sec. XVIII

Partea a II-a

  1. Canonul Sfinţilor Brâncoveni, cântările I-a şi a VIII-a, cu catavasiile Adormirii Născătoarei de Dumnezeu, glas 1, alcătuire a diaconului Constantin Cornel Coman, sec. XXI
  2. Anagramă: Πανάγιε Νικόλαε (Preasfinte Nicolae), glas 5, de Ioan Cucuzel, sec. XIII, transcrisă de Ioannis Arvanitis
  3. Pasapnoarie cu cratimă, glas 3, de Mihalache Moldovlahul, sec. XVIII